Bandă desenată și roman, sport și servicii secrete, poezie și istoria artei: dezbaterile și lansările din programul românesc de la Festivalul parizian al Cărții, desfășurat între 21 și 23 aprilie la Grand Palais Ephémère, au acoperit o arie vastă și au atras un public pe măsură. Un program cu 24 de creatori și literați invitați și un stand cu traduceri recente din română în franceză au constituit participarea României la Festival du Livre 2023 - o participare organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, și ICR Paris, în parteneriat cu Ministerul Culturii din România și cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, cu sprijinul Ambasadei României și al Ambasadei Republicii Moldova de la Paris. Roumanie - un pays qui se raconte / România - o țară care se povestește a fost motto-ul acestei prezențe, iar cei care au luat parte la evenimentele găzduite la standul României în cele trei zile de festival - cititori, editori și traducători francezi, dar și numeroși români rezidenți în Franța - au avut ce povesti mai departe.
Timișoara 2023 -Capitală Europeană a Culturiia fost evocată în cadrul mai multor întâlniri din programul Festivalului de la Paris: dezbaterea „Din trecut spre renașterea culturală europeană" de pe Scena Eiffel, la care Adriana Babeți a luat parte alături de Dorottya Szavai (Veszprém, Ungaria) și Stamatios Zochios (Elefsina, Grecia), precum și la prezentarea catalogului Victor Brauner. Invenţii şi magie, coordonat de de Camille Morando de la Centre Pompidou, curatoarea expoziției timișorene omonime.
Parizieni faimoși de origine română, Brâncuși și Cioran au figurat în program într-o postură inedită - ca protagoniști de BD : Brancusi contre États-Unis de Arnaud Nebbacheși Cioran. Un home heureux de Patrice Reytier. Dezbaterea purtată de autori împreună cu Mircea Arapu, veteran al revistei PIF (semnatar al recentei HapPif Birthday Strips, Vaillant, 2023) și cu mai tânărul confrate Daniel Horia (autorul romanului grafic Epoca mea de aur/Je suis né Roumain, Paquet, 2023) a vizat atât trecutul, cât și provocările cu care se confruntă genul BD în prezent, în contextul digitalizării atotprezente.
Tot despre provocări, de această dată despre cele pe care le implică traducerea, editarea, promovarea, dar și difuzarea, a fost vorba la dezbaterea dedicată prozei românești actuale, pornind de la catalogul 15 nouvelles raisons d'aimer la littérature roumaine / 15 motive noi pentru a iubi literatura română. Au discutat despre șansele autorilor români pe piețele de carte internaționale Adina Dinițoiu, critic literar, Oana Doboși, manager cultural, co-fondatoarea librăriei independnete „La Două Bufnițe", Liviu Jicman, președinte ICR și Jean Poncet, scriitor și traducător. Catalogul publicat sub egida ICR/CENNAC cuprinde prezentări însoțite de fragmente de proză recentă, traduse din română în franceză de Laure Hinkel, într-o selecție realizată de criticul literar Luminița Corneanu.
Proza de expresie românească a fost reprezentată la Festival du Livre 2023 nu doar pe hârtie, ci și pe viu, prin autoare și autori care au vorbit despre volumele lor publicate în Franța, au răspuns întrebărilor din public și au oferit autografe: Gabriela Adameșteanu (La Fontaine de Trevi, Gallimard, 2022, traducere de Nicolas Cavaillès), Iulian Ciocan (Et demain les russes débarqueront..., Édition Tropismes, 2022, traducere de Florica Courriol), Cristian Fulaș (Iosca, Edition La Peuplade, Canada, 2022, traducere de Florica Courriol și Jean-Louis Courriol), Doina Ruști (Zogru, les éditions du typhon, 2022, traducere de Florica Courriol).
Renumele unei mari campioane, Nadia Comăneci, i-a făcut să se oprească și să asculte și pe unii dintre vizitatorii aflați doar în trecere prin dreptul standului României, la discuția dedicată unei lucrări de non-ficțiune: Nadia Comaneci, dans l'œil de la police secrète de Stejărel Olaru (Robert Laffont, 2022). Într-un dialog cu Sylvain Audet-Gainar, scriitor, traducătorul în franceză al volumului, istoricul Stejărel Olaru a vorbit, printre altele, despre problemele ridicate de dosarele Securității ca sursă biografică, despre aventura fugii din România totalitară a sportivei, precum și despre propriile itinerarii arhivistice.
Duminică, după un atelier de desene și ilustrații cu Mircea Arapu (și o ploaie matinală care nu a redus durabil afluența spre Grand Palais Ephémère), prima oră a amiezii a fost, la standul României, ora poeziei. Linda Maria Baros, poetă și traducătoare, François Mocaër, editor, Jean Poncet, poet și traducător, și Iulia Badea-Guéritée, jurnalistă, moderatoare a întâlnirii, au vorbit despre câteva apariții recente în franceză, semnate deAna Blandiana, Nichita Stănescu, Dumitru Crudu, Ovidiu Genaru, precum și antologia Le Blues Roumain (Éditions Unicité, 2020, 2021, 2022, trad. de Radu Bata). Pour la bonne oreille,au urmat lecturi de poezie din volumele prezentate, apte să demonstreze actualitatea fiecăruia dintre autorii evocați.
Toate locurile din stand au fost ocupate și la ultimul eveniment din programul românesc la Festival du Livre, un eveniment avându-l în centru pe artistul de origine română care a revoluționat sculptura secolului XX. Doina Lemny, nume de referință în domeniul istoriei artei, și-a prezentat cele mai recente lucrări, Brancusi, la chose vraie și Brancusi et ses muses (Editura Gourcouff-Gradenigo, 2023), într-un dialog dens și edificator cu cercetătoarea Mica Gherghescu.
Bilanțul participării românești la ediția din acest an a Festivalului de la Paris ar fi incomplet fără o mențiune aparte despre o prezență specială: compozitorul de origine română Vladimir Cosma, care a oferit autografe pe volumul autobiografic Mes Mémoires - du rêve à Reality (Editions Plon, 2022), disponibil și la standul României.
