În perioada 19-23 mai 2022 a avut loc la Torino cea de-a XXXIV-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte, cel mai important târg de carte din Italia. Tema ediţiei din acest an a fost «Cuori selvaggi / Inimi nestăvilite». Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Accademia di Romania din Roma au organizat participarea României la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, cu un stand naţional sub deviza «Romania, il coraggio di fare letteratura / România, curajul de a scrie literatură».
Au avut loc 20 de lansări, 30 de invitați prezenți, 4 intervenții înregistrate (Marta Petreu, Matei Vișniec, Claudiu Florian și din nou Matei Vișniec) și un mesaj scris (Adriana Senatore). România a fost prezentă în 4 spații ale Salonului: standul din Pavilionul 1, Sala Azzurra, Sala Indaco, Librăria Trebisonda. În medie, cam 500 de persoane ne-au vizitat standul pe zi (cu un vârf de atracție în zilele de sâmbătă și duminică, deci cca 2500 în total).
În prima zi a Salonului Internațional de Carte de la Torino,
standul României a fost vizitat de Ambasadorul României în Republica Italiană, E.S.
doamna Gabriela Dancău, și de Consulul general al României la Torino, doamna
Ioana Gheorghiaș, care au participat la deschiderea oficială a târgului,
alături de reprezentanți ai autorităților italiene și ai altor țări.
Primul eveniment românesc la Salonul Internațional de Carte de la Torino s-a deschis cu o discuție pe tema a cinci lucrări referitoare la viața și opera lui Emil Cioran, pornind în primul rând de la corespondența inedită a filosofului cu intelectuali români și străini și de la o serie de 51 de interviuri acordate de Cioran mass-mediei străine în perioada 1949-1994. Între volumele care au fost aduse în atenția publicului se găsesc și două lucrări de critică a operei lui Cioran, inclusiv cartea lui Ion Vartic, care l-a cunoscut personal pe Cioran.
Vineri, 20 mai, a doua zi a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, au fost lansate traduceri în limba italiană din operele unor poeți și prozatori români clasici și contemporani de referință (romanul „Le età dei giochi. Un'infanzia in Transilvania" de Claudiu M. Florian; „Altre poesie scelte (1968-1976)" de Mircea Ivănescu; „Sindrome da panico nella Città dei Lumi" de Matei Vișniec „Racconti e schizzi" de Ion Luca Caragiale; antologia „Traumaturgie. Tre voci poetiche dell'Europa centro-orientale").
Sâmbătă, 21 mai, programul de la standul României a început cu lansarea volumului de memorii și traduceri „Romania. Un viaggio nella memoria" de Ida Garzonio (Rediviva Edizioni, Milano, 2021). Autoarea a evocat, într-un dialog cu Violeta Popescu, contextul social și politic al primelor sale călătorii în Romania, în anii 1960, și impactul pe care mediul cultural al vremii l-a avut asupra destinului său intelectual. Ida Garzonio a realizat primele traduceri în limba italiană ale poemelor lui Tristan Tzara, Nina Cassian, Maria Banuș.
Din programul zilei amintim și lansarea volumelor acad. Ioan Aurel Pop, „L'identita romena", trad. Violeta Popescu, și „Dai romani ai romeni. Elogio della la latinita", trad. Ida Garzonio, ambele publicate la Rediviva Edizioni, Milano, apariții despre care au vorbit Bruno Mazzoni și Cesare Alzati. Următoarele trei evenimente de la stand au fost dedicate romanelor „Donne di altre dimensioni" de Radu Sergiu Ruba (trad. Giuseppe Munarini, Marinetti Editore, 2019), „La vita comincia venerdì" de Ioana Pârvulescu (trad. Mauro Barindi, volum editat de Bruno Mazzoni, Voland, Roma, 2020) și „Vita e opinioni di Zacharias Lichter" de Matei Călinescu (trad. Bruno Mazzoni, Spider&Fish, Florența, 2021).
În cea de-a partra zi a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, Mircea Cărtărescu a prezentat publicului ediția în limba italiană a volumului „Solenoid", o carte despre care spune că este una etică, nu estetică, în care a descris 40 de vise pe care le-a avut cu adevărat și pe care le-a notat în jurnalul său. În cadrul evenimentului, la care au mai participat Bruno Mazzoni și Vanni Santoni, autorul a dezvăluit de asemenea numele și subiectul următoarei cărți, pe care o scrie în prezent.
Au urmat prezentarea volumului „Ritorno a Bucarest" a scriitorului Victor Ieronim Stoichiţă, într-o discuție a autorului cu profesorul Andrea Cortellessa, și „L'archeologia dell'amore", o carte în care Cătălin Pavel - arheolog, scriitor și poet - analizează formele de manifestare a iubirii reflectate în artefactele arheologice și în operele de artă antice, în prezența autorului și a traducătorului Bruno Mazzoni și a arheologuluui Silvia Panichi.
Ultimul eveniment organizat la standul României a avut ca subiect „La linea della vita", cel de-al doilea roman al Cristinei Stănescu, jurnalistă italiană cu origini române. Cartea, care descrie soarta unei familii de origine burgheză din România în perioada anilor `20-`60, a fost prezentată de autoare, alături de Roberto Scagno, Ricardo Cavallero și Adrian Niculescu.
La ediția din acest an, la Concursul Literar Național „Lingua Madre" a urcat pe podium o tânără scriitoare din România, care s-a clasat pe locul al doilea: Adelina Zărnescu, cu textul „Un altro racconto di migrazione che la gente non avrà troppa voglia di leggere" (O altă povestire despre migrație pe care lumea nu prea va avea chef s-o citească. Concursul literar naţional „Lingua Madre" este un proiect permanent al Regiunii Piemonte şi al Salonului Internaţional de Carte de la Torino, sub egida Centrului pentru Carte şi Lectură şi sub patronajul Ministerului Culturii din Italia.
