Manifestarea a reunit peste 30 de specialiști din domeniul editorial din diferite țări (traducători, universitari, publiciști) și a avut în prim-plan cele mai reușite volume ale scriitorilor români publicate în anul 2023. Ele au fost prezentate de critici, istorici literari și publiciști precum Paul Cernat, Adina Rosetti, Cosmin Ciotloș, Șerban Axinte și Cezar Gheorghe, nume consacrate din presa culturală autohtonă. Dezbaterea, la care au asistat numeroși traducători de literatură română din mai multe țări, a fost moderată de poetul și jurnalistul Florin Iaru.
Evenimentul a fost deschis de directoarea CENNAC, Dana Ionescu, și de Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, care a subliniat importanța dialogului cu profesioniștii din domeniul editorial și, de asemenea, rolul esențial al traducătorilor în dezvoltarea și promovarea literaturii române în străinătate, reiterând sprijinul acordat de ICR editurilor străine prentru publicarea operelor scriitorilor români.
Participanții au adus în discuție particularități ale anului editorial 2023, au semnalat preocupări și tendințe și au recomandat volume care, prin calitățile lor, merită atenția cititorilor.
Paul Cernat, critic, istoric literar, colaborator la cele mai importante reviste culturale din România, a prezentat cele mai relevante apariții din sfera nonficțiunii. În opinia sa, printre acestea se numără volume precum „Alfabetul bucatelor. Povestiri cu miez gustos cuprinzând rețete românești reinventate sau de la străini împrumutate” de Vlad Macri (Editura Humanitas), „Desene mișcătoare. Dialoguri despre critică și film” de Mihai Iovănel & Andrei Gorzo (Editura Polirom) sau „Teoria blocului de gheață. Explorări în sociologia relațiilor interetnice” de Marius Lazăr (Casa Cărții de Știință).
Adina Rosetti, jurnalistă şi scriitoare, fondatoare a Asociației De Basm, a analizat cele mai reușite volume de literatură pentru copii. Subliniind dezvoltarea din ce în ce mai pronunțată a genului în ultimii ani, autoarea a semnalat, printre altele, titluri precum „Apolodor pe crestele Carpaților” de Florin Bican și „Cameleonul Cami pleacă în Tibet” de Luminița Corneanu (Editura Arthur) sau „Cofetăria” de Lavinia Braniște (Editura Cartier).
Cosmin Ciotloș, critic și istoric literar, a comentat aparițiile semnificative din sfera poeziei. Între cel mai recent volum semnat de Nora Iuga, una dintre cele mai importante poete ale ultimelor decenii, intitulat „Fetița strigă-n pahar” (Editura Nemira), și un volum de debut precum „Candelabre în valul artificial” de Alexandru Funieru (Casa de Editură Max Blecher), au fost semnalate mai multe lucrări relevante pentru poezia momentului.
Șerban Axinte, cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, colaborator la mai multe reviste culturale, a trecut în revistă realizările din proza scurtă. Printre titlurile considerate importante se numără „Kiwi” (Editura Polirom), antologia de proză scurtă editată de Marius Chivu, care cuprinde texte de autori români precum Bogdan-Alexandru Stănescu sau Ana Maria Sandu. Acesteia i se adaugă volume precum „Adevărul despre vacanțe” de Cătălin Pavel (Editura Humanitas) sau, la categoria „debut”, „Vezi mâinile mele” de Gabriel Macsim (Editura Polirom).
Cezar Gheorghe, critic de film și critic literar, membru al juriului Premiilor Observator cultural, s-a axat pe câteva tendințe în romanul românesc al momentului. În prezentarea sa, a scos în evidență volume de facturi diferite, printre care „Acasă, departe” de Adrian G. Romilă sau „Linia Kármán” de Andreea Răsuceanu, ambele apărute la Editura Polirom, și „Sfârșitul lumii e un tren” de Daniela Rațiu (Editura Cartier).
Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții (CENNAC), a alocat în acest an 1,8 milioane de lei pentru traducerea cărților românești în străinătate. Sesiunea 2024 a programelor Translation and Publication Support (TPS) și PUBLISHING ROMANIA este deschisă editurilor străine până pe 26 februarie 2024.
