Festivalul Internaţional de Poezie „Oskar Pastior” de la Sibiu/Hermannstadt a reunit încă de la prima ediţie, din anul 2007, poeţi din numeroase ţări europene, care se revendică, în bună măsură, din tradiţia modernismului experimental sau a avangardismului; pentru cei invitaţi, limba nu reprezintă doar un mijloc de exprimare poetică, ci este substanţa poetică în sine. Demersul acestui festival nu a urmărit să favorizeze o anumită orientare în poezie, cât mai ales să acorde atenţia cuvenită limbajului poetic – atît de diferit de la ţară la ţară, de la individ la individ –, adică tocmai materiei prime a poeziei. Pe parcursul celor două ediţii de până acum ale festivalului au răspuns invitaţiei de a veni la Sibiu 37 de poeţi din 16 ţări (Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovenia, SUA). Lecturile publice şi discuţiile au pus în lumină faptul că, dincolo de diferenţele specifice şi de multitudinea idiomurilor scrise şi vorbite, există un spaţiu mental comun poeziei europene; şi, desigur, că poezia europeană este conştientă de sine, de tradiţiile comune, în ciuda tuturor opreliştilor ideologice şi a separaţiei politice care au divizat continentul vreme de cinci decenii.
Festivalul stă, pe bună dreptate, sub semnul operei de o viaţă a poetului german Oskar Pastior, care s-a născut în 1927 la Sibiu/ Hermannstadt; în 1968 a plecat din ţară şi s-a stabilit la Berlin. Dispariţia sa fizică, în 2006, a pus capăt unei cariere literare de excepţie, încununată de cele mai răsunătoare succese. Creaţia sa poetică, activitatea susţinută de traducător, precum şi strădaniile sale de reunire a creatorilor într-o reţea europeană ne dau dimensiunea spirituală a celui care a preferat să schimbe turnul de fildeş pe mult mai profitabila prietenie şi colaborare literară. Pentru cei care l-au cunoscut, moştenirea lui Oskar Pastior înseamnă nu doar opera sa, ci şi anumite consensualităţi şi afinităţi poetice împărtăşite de toţi, în egală măsură. Încă de acum patru ani, Oskar Pastior şi-a dorit să vadă la Sibiu un festival internaţional de poezie care să înlesnească apropieri, prietenii şi legături între poeţi români şi străini, între publicul român şi poezia contemporană internaţională.
Oskar Pastior s-a născut la 20 octombrie 1927 la Sibiu/Hermannstadt, unde a crescut într-o familie relativ înstărită, avînd acces la cele mai bune şcoli din oraş. Tot de aici avea să fie deportat în ianuarie 1945 în bazinul Donbas (Ucraina). În decembrie 1945, după ce revenise acasă, s-a angajat mai întâi pe şantier şi apoi într-un atelier de confecţii lemnoase, ca muncitor necalificat, pentru ca în cele din urmă să-şi dea bacalaureatul, să studieze germanistică la Bucureşti, iar în continuare, în anii '50, să lucreze la emisiunile în limba germană ale Radiodifuziunii române. Avea să emigreze, până la urmă, în 1968. În România îi apăruseră două volume de poezie: Offne Worte („Cuvinte sincere”, 1964) şi Gedichte („Poezii”, 1966). În Germania a publicat, începând din 1969, peste 30 de volume. Din 2003 s-a iniţiat editarea unei ediţii complete a operelor sale în zece volume, din care au fost tipărite deja patru. Oskar Pastior a fost distins cu toate premiile prestigioase care se pot oferi în Germania pentru o creaţie poetică de valoare excepţională; iar prin acordarea premiului „Georg Büchner” în 2006 el şi-a înscris numele definitiv în galeria celor mai de seamă reprezentanţi ai liricii germane.
Importantă în acest context este, desigur, şi activitatea lui Oskar Pastior ca mediator între culturile română şi germană. Din literatura română a tradus, printre altele, poezii de Tudor Arghezi (3 volume), Ştefan Bănulescu, Lucian Blaga (2 volume), George Coşbuc, Radu Dumitru, Mihai Eminescu, Panait Istrati, Gellu Naum (întreaga operă poetică), Tudor Opriş, Marin Sorescu (4 volume), Petre Stoica, Tristan Tzara şi Urmuz. Pe lîngă aceste volume, a mai semnat multe alte traduceri din autori români în reviste şi antologii. Meritele lui Oskar Pastior ca „ambasador” (onorific şi, desigur, din proprie iniţiativă) al literaturii române în spaţiul germanofon nu pot fi reliefate îndeajuns, ele fiind dublate de cele ale poetului de excepţie, care a ştiut să confere traducerilor sale acel rafinament estetic, care convinge publicul străin şi risipeşte orice rezervă faţă de nivelul presupus pretenţios al poeziei. Astfel, el a impus traducătorilor mai tineri un standard peste care se poate trece cu greu. Graţie eforturilor, tenacităţii şi inspiraţiei lui Oskar Pastior, literatura română a beneficiat în deceniile din urmă de o receptare mult mai intensă în Germania, creând astfel premisele pentru un schimb cultural mult mai generos pe viitor.
Autori invitaţi - ediţia a III-a, 1-3 octombrie 2009:
1. Constantin Acosmei (România)
2. Urs Allemann (Elveţia)
3. Daniel Bănulescu (România)
4. Tadeusz Dąbrowski (Polonia)
5. Daniela Danz (Germania)
6. Oswald Egger (Austria)
7. Georgi Gospodinov (Bulgaria)
8. Herta Müller (Germania)
9. Ion Mureşan (România)
10. Krzysztof Siwczyk (Polonia)
11. Paulo Teixeira (Portugalia)
12. Hans Thill (Germania)
13. Radu Vancu (România)
Locul de desfăşurare: Filarmonica Sibiu, Sala Thalia
Organizatori: Literaturhaus Berlin şi Institutul Cultural Român
Parteneri: Berliner Künstlerprogramm des DAAD, Centrul Cultural German din Sibiu, Österreichisches Kulturforum, Pro Helvetia, Fischer Stiftung - TRADUKI, Institutul Polonez, Oskar Pastior Stiftung
Program:
1-3 octombrie 2009 / 1.-3. Oktober 2009
Lecturi / Lesungen
Constantin Acosmei (România), Urs Allemann (Elveţia), Daniel Bănulescu (România), Tadeusz Dąbrowski (Polonia), Daniela Danz (Germania), Oswald Egger (Austria), Georgi Gospodinov (Bulgaria), Herta Müller (Germania), Ion Mureşan (România), Krysztof Siwczyk (Polonia), Paulo Teixeira (Portugalia), Hans Thill (Germania), Radu Vancu (România)
Moderatori / Moderatoren / Traducători / Übersetzer
Corina Bernic (România), Gabriel H. Decuble (România), Alexandru Şahighian (România), Ernest Wichner (Germania)
Locul / Ort:
Filarmonica Sibiu / Philharmonie Hermannstadt
Strada Cetăţii 3-5
Sibiu / Hermannstadt
PROGRAM[M]
1. OCTOMBRIE, 18.00
Filarmonica Sibiu
Str. Cetăţii 3-5
DESCHIDERE / ERÖFFNUNG
Corina Bernic (ICR Bucureşti)
Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin)
Hommage à Inger Christensen
Gabriel H. Decuble/ Nuţu Militaru:
Despre structura muzicală a poeziei lui Oskar Pastior/
Über die musikalische Struktur der Poesie Oskar Pastiors
LECTURI / LESUNGEN:
Oswald Egger (Austria)
Ion Mureşan (România)
2. OCTOMBRIE, 17.00
Filarmonica Sibiu
Str. Cetăţii 3-5
LECTURI / LESUNGEN:
Paulo Teixeira (Portugalia)
Hans Thill (Germania)
Radu Vancu (România)
Tadeusz Dabrowski (Polonia)
2. OCTOMBRIE, 20.00
Filarmonica Sibiu
Str. Cetăţii 3-5
LECTURI / LESUNGEN:
Georgi Gospodinov (Bulgaria)
Daniela Danz (Germania)
Daniel Bănulescu (România)
Krysztof Siwczyk (Polonia)
3. OCTOMBRIE, 20.00
Filarmonica Sibiu
Str. Cetăţii 3-5
LECTURI / LESUNGEN:
Constantin Acosmei (România)
Urs Allemann (Elveţia)
Herta Müller (Germania)
Despre participanţi:
CONSTANTIN ACOSMEI (ROMÂNIA)
Născut în 1972, Tîrgu Neamţ, a studiat filologia la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi este în prezent bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi. A publicat volumul de poezii Jucăria mortului (ediţia a III-a, Bucureşti, 2006). Prezent cu în antologiile: Club 8 – Poetry (Iaşi, 2001), Ozone Friendly (Iaşi, 2002), hat jemand etwas gefragt? (Iaşi, 2003), Cartea roz a comunismului (Iaşi, 2004), Nasturi în lanul de porumb (Timişoara, 2008. A fost distins până acum cu Premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi (1996) şi Premiul Euridice pentru poezie (2008). În acest an o selecţie a poeziilor lui Constantin Acosmei va apărea în germană la editura Wunderhorn în antologia Balkanische Alphabete. Rumänien.
URS ALLEMANN (ELVEŢIA)
S-a născut în 1948, la Zürich şi a crescut la Bonn şi Berlin. Studii de germanistică şi anglistică la Marburg, de sociologie şi de psihologie socială la Hanovra. Din 1975 până în 1976 a fost redactor al revistei Theater heute/ Teatrul azi. A condus din 1986 până în 2004 suplimentul literar al Basler Zeitung. În 1991, povestirea Babyficker a obţinut Premiul Landului Kärnten în cadrul concursului Ingeborg Bachmann. Trăieşte în prezent în Bettingen bei Basel. Ultimele volume de poezie pe care le-a publicat sunt: schœn! schœn! (Urs Engeler Editor 2003) şi im kinde schwirren die ahnen (Urs Engeler Editor 2008).
DANIEL BĂNULESCU (ROMÂNIA)
Născut în 1960 la Bucureşti, Daniel Bănulescu este poet şi prozator. Fost membru al cenaclului Universitas condus de Mircea Martin, el a debutat cu un volum de versuri, Te voi iubi pân’la sfârşitul patului, publicat în 1993, urmat de un roman, Te pup în fund conducător iubit, publicat în 1994, de o carte de balade, Balada lui Daniel Bănulescu şi de romanul Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti (2000). În 2000 i-a aparut un volum selectiv, intitulat Republica Federală Daniel Bănulescu, de fapt o antologie de versuri reprezentative din creaţia sa, iar un al doilea volum de versuri, Daniel, al rugăciunii, a apărut in 2002. A publicat romanele teatru – Cine a câştigat Războiul Mondial al religiilor?. A fost tradus în limbile engleză, franceză, slovenă, germană, italiană, sârbă etc. A fost distins cu numeroase premii, printre care amintim Premiul European de Poezie al oraşului Münster (împreună cu Ernest Wichner), Premiul pentru Proză al USR.
TADEUSZ DABROWSKI (POLONIA)
Născut în 1979, Tadeusz Dabrowski este poet, eseist, critic literar, redactor al revistei literare bilunare Topos. A publicat în presa poloneză Tygodnik Powszechny, Polityka, Rzeczpospolita, Dziennik, Gazeta Wyborcza, Twórczość, Odra, Zeszyty Literackie, Res Publika Nowa, Kresy ş.a.) şi străină (Boston Review, Poetry Review, Poetry Ireland, Poetry Wales, Seam, Other Poetry, Akzente, Sprache im technischen Zeitalter, EDIT, manuskripte, Lichtungen, Karogs, A2 kulturní týdeník). A primit burse din partea Internationales Haus der Autoren Graz (2008), Ministrului polonez al Culturii (2007), Literarisches Colloquium Berlin (2006), Baltic Centre for Writers and Translators (Visby, 2004). Este laureat al premiilor Hubert-Burda-Preis (2008), Splendor Gedanensis (2007). În 2006, Tadeusz Różewicz i-a înmânat Premiul Fundaţiei pentru Cultura Poloneză. A participat la numeroase festivaluri de poezie din Polonia şi din străinătate (Germania, Austria, Elveţia, Slovenia, India). Poeziile sale au fost traduse în limbile engleză, germană, suedeză, norvegiană, rusă, ucraineană, bulgară, letonă, slovenă şi cehă. Este autor al volumelor de versuri Wypieki (1999), e-mail (2000), mazurek (2002), Te Deum (2005, 2008) şi Czarny kwadrat (Pătratul negru) (aprilie 2009). A editat antologia de poezie Poza słowa. Antologia wierszy 1976–2006 (Dincolo de cuvinte. Antologie de poezie 1976-2006) (2006). Trăieşte la Gdańsk.
DANIELA DANZ (GERMANIA)
Născută în 1976 la Eisenach, a studiat istoria artei şi germanistică la Tübingen, Praga, Berlin şi Halle. A publicat până acum trei volume de poezie, este co-autoare a numeroase antologii li studii ştiinţifice. Trăieşte ca scriitor liber profesionist şi istoric al artei în Halle an der Saale. La Bucureşti va prezenta câteva poezii din ultimul ei volum Pontus (Ed. Wallstein 2009).
OSWALD EGGER (AUSTRIA)
Oswald Egger s-a născut în 1963 în Tscherms (Italia) şi a crescut în localitatea Lana (Tirolul de Sud). Între anii 1983-1987, funcţionează ca preşedinte al „Asociaţiei şoarecilor de bibliotecă” din Lana, apoi se dedică studiilor literare la Viena, pe care le încheie în 1993 cu o lucrare de hermeneutică poetică. În 1999 se retrage, după o perioadă de zece ani, de la revista bibliofilă Der Prokurist, pe care tot el o fondase, pentru a se putea consacra în măsură sporită creaţiei literare. Până în prezent continuă să fie coorganizator al Zilelor culturii în Lana şi îngrijitor al colecţiei de volume edition per procura, în care sunt publicaţi numeroşi autori din lirica lirica internaţională. Opera sa a fost distinsă, între altele, cu premiile „Clemens Brentano” şi „Peter Huchel”. În prezent, Oswald Egger trăieşte la Hombroich în Germania.
GEORGI GOSPODINOV (BULGARIA)
S-a născut în 1968 în Jambol (Bulgaria). Romanul intitulat Roman normal şi apărut în 1999 i-a adus recunoaşterea din partea lumii literare, fiind tradus în peste zece limbi.Pentru piesa D. J. (Don Juan) a fost distins cu premiul pentru cea mai bună creaţie de dramaturgie a anului, piesa fiind pusă în scenă şi în Franţa şi Austria. Din 1992 şi până acum, Georgi Gospodinov a publicat patru volume de poezii.
HERTA MÜLLER (GERMANIA)
Herta Müller s-a născut în 1953 la Nitzkydorf, în Banat. A lucrat, după absolvirea studiilor de filologie română şi germană, mai întâi ca traducătoare într-o fabrică de echipamente industriale. Dar la scurt timp a fost concediată, din cauză că a refuzat să colaboreze cu Securitatea. Prima ei carte, Niederungen („Şesuri”), definitivată în 1978, nu a fost acceptată spre publicare. Abia în 1982, aceasta a văzut lumina tiparului într-o formă cenzurată. Versiunea originală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţarea din partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller să emigreze în 1987 în RFG. Mai multe invitaţii de a preda la diverse universităţi o poartă spre Anglia, Statele Unite şi Elveţia. Temele recurente în poezia şi proza autoarei sînt: despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie. Opera sa a fost distinsă cu numeroase premii, printre care: premiul Franz Kafka, European Literary Prize Aristeion, International IMPAC Dublin Literary Award, premiul pentru literatură al fundaţiei Konrad-Adenauer sau Berliner Literaturpreis. În prezent Herta Müller trăieşte şi creează la Berlin. În acest an i-a apărut la editura Hanser romanul Atemschaukel, roman început iniţial împreună cu Oskar Pastior, dar terminat de Herta Müller după moartea poetului.
ION MUREŞAN (ROMÂNIA)
Născut în 1955 la Vultureni (Cluj), el a studiat la Cluj istorie şi filozofie şi a făcut parte din gruparea revistei Echinox. După absolvire devine membru al cenaclului Saeculum din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista Tribuna din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei Verso din Cluj. A debutat cu poezie în revista Cutezătorii (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului Les Belles Étrangères. Este considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi ai generaţiei sale. În 2008 a apărut la editura austriacă edition per procura în colecţia Abrasch volumul de poezii Acces interzis – Zugang verboten.
KRZYSZTOF SIWCZYK (POLONIA)
Născut în 1977 la Knurow, Siwczyk lucrează în prezent la Institutul Mikolow şi locuielte la Gliwice. A jucat rolul principal în filmul biografic Wojaczek (1999) semnat de Lech Majewski, pentru care a primit în 2000 premiul pentru cel mai bun actor din partea Academiei Europene de Film. A publicat până acum cinci volume de poezii, volumul său Dzikie dzieci (Copiii sălbatici) fiind distins în 1995 cu premiul Czas Kultury pentru cea mai bună colecţie de poezie. Este co-editor al revistei Arcadia publicată de Institutul Polonez.
PAULO TEIXEIRA (PORTUGALIA)
Născut în 1962 la Maputo, Mosambik, Pauolo Teixeira este considerat unul dintre cei mai importanţi poeţi contemporani ai Portugaliei. A studiat geografia la Lisabona, din 1977 este editorul revistei literare Relampago. În 2005 a primi o bursă de rezidenţă literară la Berlin. Opera lui a fost distinsă cu numeroase premii, printre care amintim Premio Eca-de-Queiros. În 2008 a apărut la editura germană Verlag Elfenbein ultimul său volum de poezii Einsweilige Biographie (autobiographica cautelar).
HANS THILL (GERMANIA)
Născut în 1954 la Baden-Baden, Hans Thill locuieşte acum la Heidelberg. Este cofondator al editurii Das Wunderhorn. A publicat numeroase traduceri din franceză (Fénéon, Apollinaire, Soupault, Queneau, Meddeb etc.). Împreună cu Michael Braun a publicat antologiile: Punktzeit. Deutschsprachige Lyrik der achtziger Jahre, Heidelberg 1987; Das verlorene Alphabet. Deutschsprachige Lyrik der neunziger Jahre, Heidelberg 1998. În 1995 i-a apărut volumul de poezii Zivile Ziele, iar în 2003 volumul Kühle Religionen, pentru care în 2004 a fost distins cu premiul Peter Huchel. Este coordonatorul seriei de poezie Poesie der Nachbarn şi editorul antologiilor de poezie rusă, engleză şi ucraineană: Leb wohl, lila Sommer. Gedichte aus Rußland (zus. mit Gregor Laschen). Wozu Vögel, Bücher, Jazz? Gedichte aus England, Vorwärts, ihr Kampfschildkröten! Gedichte aus der Ukraine.
RADU VANCU (ROMÂNIA)
Radu Vancu s-a născut la 13 iulie 1978 în Sibiu. Absolvent al Facultăţii de Litere din Sibiu (2000). În prezent, este lector universitar la aceeaşi facultate şi redactor la revista Transilvania. A publicat volumele de poezie Epistole pentru Camelia, (Sibiu, Imago, 2002), Biographia litteraria (Bucureşti, Vinea, 2006), Monstrul fericit (Chişinău, Cartier, 2009), şi eseul Mircea Ivănescu. Poezia discreţiei absolute (Bucureşti, Vinea, 2007).
Despre structura muzicală a poeziei lui Oskar Pastior/
Über die musikalische Struktur der Poesie Oskar Pastiors
GABRIEL H. DECUBLE (ROMÂNIA)
Născut în 1968 la Bistriţa Năsăud, Gabriel H. Decuble este poet şi traducător. A studiat germanistică, romanistică şi filologie clasică la Iaşi, Paris şi Freiburg, unde şi-a dat doctoratul în 2001. Predă istoria literaturii germane la Universitatea din Bucureşti. Ultimul volum apărut: Eclectica, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2007.
NUŢU MILITARU (ROMÂNIA)
Nuţu MILITARU este compozitor şi instrumentist. A studiat chitară clasică la Universitatea de Muzică Bucureşti. Din 2004 predă la International British School of Bucharest şi este evaluator Cambridge acreditat. Conduce şi o trupă de fusion, cu care a participat la numeroase festivaluri şi concerte.
